Cererea de forță de muncă străină este în continuă creștere, întregul contingent de 100.000 fiind epuizat cu câteva luni înainte de finalul anului, au declarat pentru „Adevărul” specialiști din domeniu.

„Cele mai multe solicitări din 2022 au fost înregistrate pentru domeniul construcțiilor și HoReCa, în principal și agricultură, transport și segmentul industrial în plan secundar”, a declarat pentru „Adevărul” directorul general al unei cunoscute firme de recrutare a angajaților din străinătate.

Mai mult decât atât, o analiză succintă a evoluției procesului de aducerea a forței de muncă străine în România indică o nevoie acută de restructurare a procedurilor birocratice actuale.

,,Odată cu creșterea constantă a cererii de forță de muncă speram la suplinirea resurselor umane din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și a personalului alocat ambasadelor României și misiunilor sale diplomatice din Asia, pentru că în momentul de față timpul de procesare a crescut foarte mult din cauza solicitărilor, iar personalul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe nu mai face față acestui proces. Cu siguranță contingentul aprobat pentru 2023 de 100.000 de muncitori străini nu va fi suficient și va fi nevoie de o suplimentare în acest sens. În prezent, există cerere pentru absolut toate domeniile de activitate.”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager Work from Asia.

Este nevoie de digitalizarea procedurilor pentru angajarea muncitorilor străini

Printre soluțiile identificate de către angajatori pentru remedierea problemelor birocratice, pe lângă suplimentarea personalului alocat instituțiilor abilitate să elibereze permisele de muncă și permisele de ședere se numără și nevoia digitalizării în totalitate a procesului de depunere a actelor și a obținerii unui cod numeric personal de către muncitorii străini în momentul sosirii lor în țară.

,,Soluția o reprezintă obținerea actelor online, fără a fi nevoie de prezența fizică în momentul depunerii lor. În contextul în care Inspectoratul General pentru Imigrări are acces la verificarea actelor, este esențială eliminarea procedurii de obținere a unei adeverințe de la AJOFM, o acțiune care doar îngreunează întreg procesul de aducere în țară a forței de muncă străine. Mai mult decât atât, obținerea CNP-ului trebuie să se poată face imediat la sosirea muncitorului străin în țară, ci nu peste 4-5 luni de la primirea permisului de ședere. În tot acest timp, străinii nu sunt asigurați la CNAS, nu pot avea conturi bancare, nu pot părăsi România și nu se pot întoarce în țara de origine, în caz de urgență, fără existența permisului de ședere”, a completat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager Work from Asia și membru în Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.

Dacă 2022 a fost un an de cotitură pentru angajatorii români care au apelat la soluția importului de forță de muncă, vestea bună a venit din partea autorităților române odată cu includerea unei noi proceduri de securizare a aducerii muncitorilor străini în țară. Astfel, sutele de cazuri în care angajatorii își furau pur și simplu muncitorii între ei sau personalul străin venea în România strict cu intenția de a tranzita țara, fără a respecta procesul de recrutare declarat, astfel de cazuri vor fi semnificativ reduse în 2023.

,,Străinii care au aviz de muncă obținut pentru un angajator anume, vor avea nevoie și de consimțământul acestuia în vederea schimbării angajatorului, fapt care va impiedica personalul să plece fără preaviz.”, a concluzionat Yosef Gavriel Peisakh.

„Am finalizat desemnarea constructorilor pe toți cei 320 de km ai A7 (Ploiești – Pașcani), a căror construcție este finanțată prin PNRR”, a anunțat Cristian Pistol, director general al CNAIR.

Constructorul român UMB Spedition a câștigat și ultimul lot al secțiunii Bacău – Pașcani.

Lotul 3 (Mircești – Pașcani) are o lungime de 28 de km și trebuie finalizat în 30 de luni de la semnarea contractului.

Suma de 1,76 miliarde de lei, fără TVA, asigurată prin PNRR, va fi folosită inclusiv pentru construcția a 38 de poduri și pasaje.

Dacă în decurs de 10 zile nu vor fi depuse contestații putem începe procedurile pentru semnarea contractului.

Toate cele 13 loturi finanțate prin PNRR ale Autostrăzii Moldova (A7), cu o lungime totală de 320 de km, au constructori desemnați.

Contractele pentru construcția a 7 loturi au fost deja semnate:

– Dumbrava – Mizil (21 km)

– Mizil – Pietroasele (28,35) km

– Buzău – Vadu Pașii (4,6 km)

– Mândrești Munteni – Focșani Nord (10,94 km)

– Focșani – Domnești Târg (35,60 km)

– Domnești Târg – Răcăciuni (38,78 km)

– Răcăciuni – Bacău (21,52 km)

Pe 4 loturi a început deja construcția:

– Dumbrava – Mizil (21 km)

– Mizil – Pietroasele (28,35 km)

– Buzău – Vadu Pașii (4,6 km)

– Mândrești Munteni – Focșani Nord (10,94 km)

În urmă cu ceva timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea că a dat sarcină CNAIR să parcugră toate etapele astfel încât până la finalul anului să fie semnate toate contractele pentru toate cele 13 loturi.

„A7 este pe tronsonul Ploieşti – Paşcani şi este parte din PNRR. Este cea mai mare parte din PNRR. În total sunt 13 loturi care au fost segmentate. Pentru primul tronson, Ploieşti – Buzău marţi semnăm prmul contract. În cealaltă săptămână urmează al doilea contract.

CNAIR a desemnat câştigătorii, firmele trebuie să aducă documentele să semnăm. Pe tronsonul trei a fost contestat în instanţă rezultatul licitaţiei, sper ca instanţa să se pronunţe rapid şi să reuşim să semnăm şi acolo. Pe tronsonul Buzău- Focşani sunt 4 loturi, s-a terminat depunerea de oferte. Au fost depuse 28 de oferte, acum sunt în perioada de evaluare, iar această perioadă se va încheia săptămâna viitoare. Ţinta pe care am dat-o CNAIR pentru tot tronsonul este ca până la finalul anului să fie semnate toate contractele, pe toate loturile”, declara Sorin Grindeanu în vara anului 2022.

Cotaţia barilului de petrol a scăzut joi cu peste 2%, după ce înmulţirea cazurilor de COVID-19 în China a redus speranţele privind o revenire a cererii de carburant, informează Reuters.

La bursa de la Londra, cotaţia barilului de ţiţei Brent cu livrare în luna februarie a scăzut cu 1,67 dolari, sau 2,01%, până la 81,59 dolari per baril în jurul orei 9:53 GMT. Pentru barilului de ţiţei West Texas Intermediate, cotaţiile au scăzut cu 1,62 dolari, sau 2,05%, până la 77,34 dolari per baril.

Amploarea celei mai recente epidemii de COVID din China precum şi îngrijorările cu privire la datele comunicate de autorităţile chineze au condus diferite ţări să introducă noi reguli de călătorie pentru vizitatorii chinezi, într-un moment în care Beijingul a început să renunţe la cea mai strictă abordare din lume privind COVID-ul.

„Lipsa de claritate cu privire la situaţia virusului în China a condus la noi reguli de călătorie în diferite ţări, ceea ce ar putea diminua o parte din optimismul anterior”, a declarat Jun Rong Yeap, analist la IG.

Pe lângă înmulţirea cazurilor de COVID în China, cotaţia petrolului a fost afectată şi de aşteptările referitoare la o nouă majorare de dobândă în SUA, în condiţiile în care Rezerva Federală încearcă să limiteze majorările de preţuri pe o piaţă a muncii tensionată.

Pe de altă parte, piaţa petrolului a primit un anumit sprijin din partea deciziei preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin de a interzice exportul de petrol brut şi produse rafinate, timp de cinci luni începând cu data de 1 februarie, către ţările care au aderat la plafonul de preţ occidental.

Cu toate acestea, Germania a estimat că interdicţia Moscovei nu va avea nicio importanţă în practică, deoarece Germania lucrează încă din primăvară pentru a înlocui petrolul rusesc şi a-şi asigura aprovizionarea. O veste bună în acest sens a venit vineri când Transneft, compania care deţine monopolul asupra conductelor petroliere din Rusia, a dezvăluit că a primit o solicitare de rezervare de capacitate din partea firmei kazahă KazTransOil, astfel încât aceasta să poată livra petrol Germaniei prin conducta Drujba în 2023.

Transneft, care deţine monopolul asupra conductelor petroliere din Rusia, a dezvăluit că firma kazahă KazTransOil a cerut rezervarea unor capacităţi de 1,2 milioane de tone pentru Drujba în 2023.

Potrivit Transneft, rezervarea capacității ar fi fost făcută în ideea livrării unei cantități suplimentare de petrol către Germania, a anunţat joi agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Reuters.

Uniunea Europeană a promis că va înceta să mai cumpere ţiţei rusesc via rutele maritime, începând cu data de 5 decembrie, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.

Deşi conducta petrolieră Drujba (Prietenia) este exceptată de la sancţiuni, rafinăriile germane de la Leuna şi Schwedt, care sunt conectate la conducta Drujba, nu au mai comandat petrol rusesc pentru 2023, a informat anterior Ministerul german al Economiei. Oficialii de la Berlin s-au declarat încrezători că petrolul kazah, care ar urma să ajungă în Germania prin conducta Drujba via Polonia, va putea înlocui ţiţeiul rusesc rafinat la Schwedt.

Potrivit RIA Novosti, grupul rus Transneft a precizat că firma KaztTransOil, transportatorul naţional de petrol din Kazahstan, a cerut autorizaţia de a livra o cantitate suplimentară de 300.000 de tone de petrol în primul trimestru al anului următor. Solicitarea KaztTransOil va trebui să fie aprobată de Ministerul rus al Energiei.

KazTransOil JSC este o subsidiară a KazMunayGas, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, care deţine 90% din acţiunile KazTransOil.

Săptămâna trecută, directorul general al KMG, Magzum Mirzagaliyev, a declarat că KazMunayGas (KMG) analizează o posibilă livrare de petrol în Germania în luna ianuarie, în regim de probă. „În conformitate cu instrucţiunile preşedintelui statului, KazMunayGas analizează opţiunea efectuării unei livrări de petrol, în regim de probă, în Germania, la începutul lunii ianuarie 2023”, a spus Mirzagaliyev, citat într-un comunicat publicat pe pagina de Internet a companiei.

Ratele bancare cresc și în 2023, după ce s-au majorat deja cu 56 – 58% în ultimele 12 luni din cauza evoluției ROBOR și IRCC, existând însă câteva soluții pentru a deveni mai suportabile.

IRCC va crește de la 1 ianuarie (de la 4.06% acum, la 5.71% – pentru primele 3 luni ale anului și va fi în jur de 6% – pentru următoarele 3 luni, începând cu 1 aprilie), cunoscându-se, de asemenea, și că ROBOR se va menține la valori ridicate, de cel puțin 7-8%.

„Aceasta dacă BNR nu vă mai continua să crească și în 2023 dobânda de politica monetară (care acum este 6.75%) și dobânda de creditare (acum 7.75%) sub presiunea creșterii inflației, care încă nu dă semne de domolire (în luna noiembrie 2022 a depășit așteptările tuturor, apropiindu-se de 17%)”, după cum a subliniat Irina Chițu, director Finzoom.

Concret, din seriile zilnice de IRCC, se face o medie trimestrială, iar valoarea IRCC rezultată se aplică, cu decalaj de 3-6 luni, la creditele în lei cu dobândă variabilă.

„Astfel, ROBOR a crescut în 2022 cu aproape 5 puncte procentuale. Iar IRCC trimestrial a crescut cu aproape 3 puncte procentuale în 2022 și va mai crește cu 2 puncte procentuale în prima jumătate a anului viitor (dar tot va fi cu 2 puncte procentuale mai mic decât valorile actuale ale ROBOR)”, a adăugat specialistul.

Pentru a putea face o simulare de calcul, Finzoom se referă la situația unui credit ipotecar de 250.000 lei pe o perioadă de 30 ani (dobândă=indice + 3,50%).

„Comparativ cu acum un an, rata cu ROBOR s-a majorat cu 866 lei (creștere de 56%, dar a fost și mai mare în vară, când ROBOR era peste 8%), iar cu IRCC s-a majorat cu 466 lei (36%), iar din 2023 va mai crește cu 300 lei (în total 58% creștere față de ianuarie 2022)”, a afirmat Chițu.

Soluții pentru reducerea ratelor

O soluție pentru reducerea ratelor ar putea fi refinanțarea cu dobândă fixă, la propria bancă (prin negociere directă, sau cu ajutorul unui conciliator de la CSALB gratuit), sau la altă bancă.

Refinanțarea creditului cu dobândă fixă sau trecerea la IRCC merita făcută încă de acum un an. Dar și pentru cei care au făcut trecerea mai târziu, tot au economisit bani.

În exemplul de mai sus:

– La o refinanțare cu 5% dobândă fixă în luna aprilie (când dobânzile fixe începeau cu 4%), până acum se economiseau 7400 lei la rata cu ROBOR și 2000 lei la rata cu IRCC

– Chiar dacă se trecea în aprilie de la ROBOR la IRCC, tot se economiseau 5460 lei la rată.

Acum dobânzile fixe, în ofertele de refinanțare ale băncilor, pornesc de la 6.49% (sau chiar 6.09% pentru credite verzi), pentru o perioada inițială de 3-5-8-15 ani. Pe toată perioada de creditare, dobânzile fixe încep cu 8,89% (dobândă care acum este mai mică și decât dobânda variabilă a unui credit Prima Casă, formată din ROBOR+2% marja băncii)).

Dacă păstrăm exemplul de mai sus, dacă astăzi se refinanțează creditul cu dobândă fixă, rata se reduce cu 910 lei. Dacă se trece de la ROBOR la IRCC, rata se reduce cu 647 lei.